Dacă v-ați hotărât să dați Statul în judecată la CEDO, va trebui să înțelegeți că procedura CEDO este foarte diferită de cea a instanțelor din România, iar cursul cererii dvs va urma anumiți pași importanți, pe care încercăm să îi conturăm în articolul care urmează. Nu în ultimul rând, vă rugăm să porniți de la premisa că articolul care urmează nu reprezintă o poziție oficială a CEDO sau un curs de drept, ci este redactat exclusiv cu scopul de a vă prezenta, cât mai accesibil, etapele pe care le veți urma.
Normele după care se ghidează CEDO.
În primul rând, Curtea Europeană, ca instanță de judecată, în analiza încălcării drepturilor și libertăților omului, se raportează la cadrul juridic creat de documentul internațional numit Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, cunoscută și drept Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Pe de altă parte, procedura care reglementează modul de analiză a cererii este stabilită de alt document foarte important: Regulamentul Curții. Nu în ultimul rând, anumite proceduri pot respecta și o cutumă, o uzanță bine-stabilită.
Pentru a înțelege mai bine cum funcționează acest sistem, vom face o paralelă, strict cu titlu de exemplu, cu procedura internă: în România, dacă drepturile dvs sunt reglementate, să spunem, de Codul Civil, procedura în fața instanței se va desfășura, în principal, după Codul de procedură Civilă. Similar, la Curtea Europeană, dacă apărarea drepturilor și libertăților se face în temeiul Convenției, reglementarea în amănunt a procedurii este dată de Regulament.
Etapele majore ale procedurii.
Astfel, având în vedere acest cadru legal, putem spune că procedura în fața Curții se desfășoară în două etape majore:
* admisibilitatea în principiu a cererii
* etapa de după admisibilitatea în principiu, cea a comunicării cererii și a dezbaterilor.
I. Admisibilitatea în principiu.
Din start, procesul dvs la Curte debutează cu trimiterea cererii însoțite de documente. Primind cererea dvs, Curtea Europeană, prin Grefa sa, vă poate da răspunsuri diferite, în funcție de cât de corect a fost concepută cererea și cât de întemeiată este.
Subliniem, condițiile de redactare și trimitere a unei cereri sunt arătate, în principal, de Articolul 47 din Regulamentul Curţii – Conţinutul unei cereri individuale.
* Primirea cererii.
Primind cererea, prima dată se pune problema dacă aceasta poate fi judecată de Curte sau nu. Mai precis, dacă cererea dvs nu întrunește toate condițiile stabilite de Regulament, mai ales de Art. 47, Curtea poate refuza judecarea sa. Aici vorbim, în general, de completarea defectuoasă a cererii ori de nedepunerea tuturor documentelor necesare susținerii acesteia.
În acest caz, nu se alocă un număr de cerere și un nume al cauzei, ci, exclusiv, un simplu număr de referință, aplicantul fiind înștiințat de faptul că cererea nu respectă prevederile Regulamentului și că nu poate fi primită de Curte.
Foarte important este faptul că acest refuz nu reprezintă o Decizie de inadmisibilitate. Prin urmare, primind un astfel de răspuns, dacă vă mai aflați în termenul de 6 luni prevăzut de Art. 35 al Convenției, puteți retrimite cererea, de data aceasta completată corect și însoțită de toate documentele necesare.
* Înregistrarea cererii
Însă, o cerere introdusă cu respectarea prevederilor Regulamentului, va atrage înregistrarea acesteia ca cerere judecabilă. Astfel, Curtea va acorda un număr de aplicație (Cererea nr. 111/2017 și un nume- Caza X contra României. Prin urmare, în acest caz, cerere dvs va fi judecată de către Curte, iar o primă analiză o va face completul format din Judecătorul-unic.
*Analizarea cererii în prima etapă
Pentru a vă putea face o idee despre modul de analiză a Curții, este necesar să cunoașteți alcătuirea completelor de judecată CEDO. Acestea sunt:
– Judecătorul-unic,
– Comitetul,
– Camera,
– Marea Cameră (cu competență strict a judecării problemelor majore de drept și jurisprudență).
Este important de cunoscut și faptul că, în cursul său, ca principiu, analizarea cererii începe de la completul inferior și se poate termină la completul superior.
Prin urmare, având în vedere că, potrivit Art. 27 al Convenției:
,,1. Judecătorul unic poate declara inadmisibilă sau poate radia de pe rol o cerere introdusă în virtutea Articolului 34, atunci când o astfel de decizie poate fi adoptată fără o examinare complementară.
2. Decizia este definitivă.
3. Dacă judecătorul unic nu declară inadmisibilă sau nu radiază de pe rol o cerere, acesta o transmite unui Comitet sau unei Camere pentru o examinare suplimentară,,
veți observa faptul că judecătorul-unic poate pronunța numai o decizie de inadmisibilitate în principiu, nu și una de admisibilitate.
În concluzie,
În această primă etapă, puteți primi răspunsuri diferite care, conform uzanței, pot veni în maxim 6 luni de la primirea cererii:
a. înștiințarea asupra faptului că cererea nu întrunește condițiile prevăzute de Art. 47 al Convenției și a imposibilității judecătii cauzei de către Curte,
b. o înștiințare oficială a Curții despre primirea cererii, arătându-se alocarea unui număr de cerere și a unui nume al cauzei, precum și faptul că respectiva cauză se află în stare de judecată,
c. o decizie de inadmisibilitate pronunțată de către Judecătorul-unic.
Mai este necesar să menționăm că, potrivit uzanței Curții, în cazul în care Judecătorul-unic pronunță decizia de inadmisibilitate vădită, Curtea va emite o singură adresă, conținând atăt înștiințarea oficială despre primirea cererii, având număr și nume, cât și decizia de inadmisibilitate, acestea formând un singur document.
Pe de altă parte, dacă se primește exclusiv înștiințarea de la pct. b și nimic altceva, iar din cuprinsul adresei reiese faptul că Instanța din Strasbourg a declarat cauza în stare de judecată, dar nu a luat, încă, o hotărâte, anexându-se, totodată anumite autocolante cu numărul și numele cererii, vă puteți face speranțe că cererea dvs ar putea fi declarată ca admisibilă în principiu.
Însă, despre procedurile ce urmează, vom vorbi într-o postare viitoare.
Acest articol este proprietatea intelectuală exclusivă a Grigoriu Alina și Grigoriu Andrei, CA Asociate. Reproducerea conținutului NU este permisă fără acordul nostru explicit.