Casa de Avocatură Grigoriu&Grigoriu are plăcerea de a vă aduce la cunoștință comunicarea Cauzei Toma și Alții v. România contra României, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Cuvânt înainte
Autorul articolului, avocatul Andrei Grigoriu, este avocatul pledant la CEDO al aplicanților. Având în vedere obligația de a păstra secretul profesional, autorul menționează expres că nu va dezvălui aspecte ale apărării, ci se va limita, exclusiv, la a face o analiză a principiilor de drept care au stat la baza comunicării Cauzei, astfel cum aceasta este publică.
Comunicarea
Ne bucurăm să vă aducem la cunoștință comunicarea Cauzei Toma și Alții contra României și începerea dezbaterilor contra Guvernului României. Precizăm că o comunicare a cauzei reprezintă, practic, intrarea în cea de-a doua etapă a procedurilor în fața CEDO, echivalând cu o admisibilitate, în principiu (cauza nu este respinsă de către Judecătorul-Unic, ca inadmisibilă vădit).
În respectiva Cauză, care face obiectul Cererii nr. 19146/19, dezbaterile vor avea în vedere aserțiuni din sfera de aplicare a Articolului 3 al Convenției, Interzicerea torturii, precum și a Articolului 6 al Convenției, Dreptul la un proces echitabil.
Aici, Articolul 3 prevede:
”1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora”,
iar Articolul 6 stipulează:
”1. Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia, în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într- o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.
2. Orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită.
3. Orice acuzat are, mai ales, dreptul :
a. să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit, despre natura şi cauza acuzaţiei aduse împotriva sa ;
b. să dispună de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale ;
c. să se apere el însuşi sau să fie asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloacele necesare remunerării unui apărător, să poată fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer ;
d. să audieze sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării ;
e. să fie asistat gratuit de un interpret, dacă nu înţelege sau nu vorbeşte limba folosită la audiere.”
Expunerea faptelor. Întrebările puse Părților
Pentru a nu fi depăși bariera obiectivității absolute, care reprezintă o limită decurgând din obligația avocatului de a păstra secretul profesional, în cele ce urmează ne permitem, exclusiv, să cităm din expunerile oficiale și publice ale Curții Europene a Drepturilor Omului, așa cum se regăsesc pe portalul CEDO:
”OBJET DE L’AFFAIRE
La requête concerne, sous l’angle de l’article 3 de la Convention, l’effectivité de l’enquête ouverte à la suite des mauvais traitements subis par les requérants de la part des tiers. Invoquant l’article 6 de la Convention, les requérants dénoncent également leur condamnation à une amende pour leur participation à une rixe.
QUESTIONS AUX PARTIES
1.Eu égard à la protection procédurale contre les traitements inhumains ou dégradants, l’enquête menée en l’espèce par les autorités internes a-t-elle satisfait aux exigences de l’article3 de la Convention?
2.Le bien-fondé de l’accusation dirigée contre les requérants, à savoir la participation à une rixe, a-t-il été examiné équitablement, comme l’exige l’article 6 § 1 de la Convention?”
Concluziile noastre
Prin urmare, se vor purta discuții foarte importante în ceea ce privește modul în care Autoritățile Statului Român au înțeles să efectueze o anchetă penală în contra atacatorilor aplicanților, precum și cu priviere la respectarea drepturilor acestora din urmă, referitor la acuzația de ”încăierare” pentru care domniile-lor au fost amendate. Vor fi analizate, deci, diligențele obligatorii impuse de Articolul 3, sub aspect procedural, precum și drepturile acuzatului decurgând din garanțiile oferite de Articolul 6.
Notă
Acest articol este proprietatea intelectuală exclusivă a Grigoriu Alina și Grigoriu Andrei, C.A. Asociate. Reproducerea conținutului NU este permisă fără acordul nostru explicit.